Testamentul

TESTAMENTUL

Testamentul este un act juridic unilateral, personal si revocabil, prin care o persoana stabileste anumite dispozitii pentru momentul in care nu va mai fi in viata. El se poate incheia oricand, de catre oricine, cu conditia sa fie  intocmit personal de catre  testator. In cazul in care dispozitiile testamentului nu mai corespund vointei  autorului, acesta il poate revoca oricand in timpul vietii. Efectele juridice ale testamentului se vor produce numai la  decesul testatorului,  odata cu deschiderea mostenirii acestuia.

Testamentul, in formele sale obisnuite, poate imbraca doua variante: testamentul olograf si testamentul autentic. Fiecare dintre acestea prezinta anumite caracteristici, iar utilizarea lor practica are avantaje si dezavantaje, pe care le vom analiza in cele ce urmeaza.

1. Testamentul olograf

Pentru a fi valabil, testamentul olograf trebuie sa fie scris in intregime, datat si semnat de catre testator.

Prin aceasta  intelegem numai scrierea olografa a  autorului. Nu va fi valabil testamentul dactilografiat sau tehnoredactat si semnat de testator, chiar daca  utilizarea mijloacelor tehnice a fost facuta de catre testator  iar semnatura ii apartine acestuia .  Deasemenea nu va fi valabil testamentul care poarta in locul semnaturii amprenta testatorului.  Totodata, pentru a fi valabil, testamentul trebuie sa fie scris in intregime de catre testator,  iar nu de alte persoane, interventia acestora in cadrul testamentului olograf putand avea diverse consecinte si interpretari juridice.  Nu se va admite  ca si testament olograf actul prin care doua sau mai multe persoane  dispun, pentru cauza de moarte, in cadrul aceluiasi act.

Pentru a fi pus in executare, dupa decesul testatorului, testamentul olograf  trebuie prezentat unui notar public pentru  a fi vizat spre neschimbare.  Dupa aplicarea vizei, notarul public  sesizat cu  dezbaterea mostenirii  va incheia un proces verbal de constatare a starii materiale a testamentului olograf.  Pentru a  continua procedura succesorala, notarul public are obligatia de a cita pe toti mostenitorii  legali ai defunctului, nu numai pe cei rezervatari.  Chemarea acestora are drept scop  discutarea validitatii testamentului  olograf.   Pentru aceasta se va cere  mostenitorilor legali sa – si afirme punctul de vedere si sa declare daca recunosc scrisul si semnatura defunctului.  In cazul in care  mostenitorii legali recunosc ca testamentul a fost scris, semnat si datat de catre testator se va putea trece la validarea testamentului si la  continuarea procedurii succesorale notariale. In cazul in care mostenitorii legali nu exista, nu vor sau nu pot sa recunoasca scrisul si semnatura defunctului, atunci  se va  recurge la procedeul verificarii de scripte, notarul fiind obligat sa dispuna efectuarea unei expertize grafice.  Daca raportul de expertiza  concluzioneaza ca testamentul a fost scris in intregime, datat si semnat de catre testator, se va putea trece la validarea testamentului olograf si la continuarea procedurii succesorale notariale. Daca raportul de expertiza concluzioneaza ca testamentul nu a fost scris, datat si semnat de catre testator, atunci acesta va fi invalidat iar procedura succesorala se va continua, dupa caz, cu mostenitorii legali ai defunctului.

Testamentul olograf are avantajul de a putea fi  intocmit de catre orice persoana care stie si poate sa scrie, in orice imprejurare.  Deasemenea, incheierea unui testament olograf  nu presupune  efectuarea vreunei plati. In plus, testamentul olograf asigura secretul deplin al dispozitiilor sale datorita faptului ca existenta sa este cunoscuta numai testatorului si celor carora acesta doreste sa-l  releve.  Fiind intocmit simplu, revocarea sa va fi la fel de simpla, putand fi desfiintat prin distrugerea, stergerea sau ruperea sa.

In acelasi timp, testamentul olograf  prezinta o serie de dezavantaje. Fiind cunoscut numai testatorului, el poate fi ascuns, deteriorat sau falsificat cu usurinta.  Presupune o procedura mai grea pentru validarea sa  si nu asigura  o protectie suficienta  a consimtamantului testatorului. Ca urmare a faptului ca este intocmit fara asistenta si sfatul unui specialist, poate contine prevederi interpretabile.

2. Testamentul autentic

Este acel testament incheiat prin procedura autentificarii de catre un notar public.  Intrucat este supus  regulilor autentificarii,  acest tip de testament  are o forta probanta superioara.

Pentru a incheia un testament autentic,  persoana trebuie sa se prezinte in fata unui notar public.  In principiu, testamentul se incheie  la sediul biroului  notarial.  In cazul in care partea este in imposibilitatea de a se deplasa, se poate cere notarului public sa  incheie actul in afara sediului biroului, respectiv la locul in care se afla  persoana care doreste sa testeze.

In cadrul dezbaterii unei mosteniri in care este prezentat un testament autentic,  notarul are obligatia de a cita numai pe mostenitorii rezervatari ai defunctului, daca acestia exista, nemaifiind necesara indeplinirea procedurii de validare a testamentului. Acesta  se considera valabil prin insusi faptul ca, la data incheierii, a fost supus  si intocmit conform procedurii speciale a autentificarii .

Fata de testamentul olograf, testamentul autentic are  multiple avantaje.  In primul rand  este intocmit cu sfatul si asistenta unui specialist, ceea ce-i confera o mare stabilitate  juridica. In al doilea rand , el poate fi folosit de orice persoana, chiar si de catre cei care nu stiu sau nu pot sa scrie.  Totodata, testamentul autentic, fiind incheiat sub controlul si cu rigurozitatea notarului public  asigura  o protectie maxima a consimtamantului testatorului si este, prin urmare, mai dificil de contestat.  Se pastreaza  in arhiva biroului notarial, ceea ce face ca testamentul autentic sa nu poata fi pierdut, distrus, alterat sau falsificat.  Poate fi revocat la fel de usor ca si testamentul olograf, fie printr-o declaratie autentica notariala fie printr-un alt testament, chiar si olograf. Si nu in ultimul rand, cel mai important  avantaj al testamentului autentic il reprezinta forta lui probanta, faptul ca este de autoritate publica, intocmai ca toate actele autentificate de catre notar.

Costurile unui testament autentic sunt relativ reduse, pornind de la la 200 lei.

Nu sunt necesare alte acte in afara actului de identitate al celui care incheie testamentul.

Autor: DANIELA NEGRILA
Notar Public Coordonator
Birou Notarial Concordia


Testamentul publicat: 2012-02-21T20:03:07+00:00, actualizat: 2017-01-03T09:08:53+00:00 by România Blog