Intr-un articol legat de Nichita Stanescu, postam o întrebare:
De ce sensibilitatea este atât de rar întâlnită la oameni ?
şi pe loc, în minte, mi-au năvălit alte, multe, mult prea multe întrebări …
Întrebări despre sensibilitate
- Noi românii suntem oameni sensibili ?
- Sensibilitatea asigură avantaje sau dezavantaje în viaţa personală şi profesională ?
- Cum aţi descrie sensibilitatea sufleteasca ideală ?
- Ce condiţii şi factori formează această sensibilitate sufletească: educaţia, străduinţa, talentul, sărăcia, bolile, suferinţa, sau mai trebuie şi altceva, sau doar „altceva” !?
- Câţi dintre oameni pot evolua spre această sensibilitate reală, sufletească ?
- Există „un prag” pe care unii oameni nu-l pot trece spre sensibilitate ? În viaţă există un „STOP” pe care doar unii reuşesc să-l treacă ?
- Avem sensibilitatea din naştere ? sau evoluăm fiecare de la zero şi o dezvoltăm din mers ?
- Toţi suntem făcuţi din aceleasi gene însă, unii oameni nu înţeleg, nu percep şi nu vor fi niciodată sensibili. Cum aşa ?
- Se spune că dacă te perfecţionezi la maxim, la ideal … ajungi la Dumnezeu. Oare pentru asta suntem creaţi ?
- În Romania, sensibilitatea sufletească este „modelată” suficient de către familie, şcoală, societate, politică, biserică, etc., etc. ?
Răspunsuri
– Unii cunoaştem deja majoritatea raspunsurilor …
– Alţii abia le află, la început de drum …
– Alţii …