Reprezentarea succesorală (I)

1. Definitie si caractere juridice

Desi nu spune expres acest lucru, art 965 NCC defineste reprezentarea succesorala ca si pe un beneficiu al legii. In temeiul sau, un mostenitor legal de grad mai indepartat, numit REPREZENTANT, urca in drepturile ascendentului sau, numit REPREZENTAT, pentru a culege partea de mostenire ce s-ar fi cuvenit acestuia daca:
– Nu ar fi fost nedemn fata de defunct
– Nu ar fi fost decedat la data deschiderii mostenirii

a. Din punct de vedere al justificarii sale, ca si institutie juridica, reprezentarea succesorala are rolul, pe de o parte, de a inlatura consecintele nefavorabile ale aplicarii principiului proximitatii gradului de rudenie in toate cazurile si nelimitat si, pe de alta parte, de a asigura un echilibru intre mostenitorii unui defunct, protejandu-i de efectele nefavorabile pe care le au anumite evenimente imprevizibile si care  nu le sunt imputabile

b. reprezentarea succesorala reprezinta exceptia a doua principii ale mostenirii:

  • in primul rand este o exceptie de la pricipiul proximitatii gradului de rudenie, cu rolul de a proteja rudele de grad mai indepartat de consecintele nefaste ale unor evenimente imprevizibile si neimputabile lor.  In temeiul sau, mostenitori de grad mai indepartat vor fi chemati la mostenire impreuna cu mostenitori mai apropriati in grad, culegand, cu drepturi egale, bunurile care au aprtinut defunctului. Cand spunem ca intre mostenitori drepturile sunt egale, nu ne referim la partea de mostenire pe care o vor culege efectiv, ci la aplicarea acelorasi norme legale, fara deosebire, atat in privinta fondului cat si a procedurilor aplicabile. Astfel, nu se va pune nicicum probleme unui tratament inegal fata de  rudele de gradul 2, 3 sau 4, venite la mostenire in temeiul reprezentarii, in raport cu mostenitorii de gradul 1 veniti la mostenire in nume propriu. Principiul proximitatii gradului de rudenie se respecta, totusi, pe fond, in raport de rudele de gradul cel mai apropiat care vin la mostenire.
  • in al doilea rand, este o exceptie de la principiul impartirii mostenirii in parti egale intre mostenitorii de grad egal, cu rolul de a echilibra situatia si tratamentul acordat mostenitorilor unui defunct in situatia speciala a aplicarii reprezentarii succesorale. Astfel,  atunci cand intervine reprezentarea, mostenirea se imparte pe tulpini, functie de numarul de mostenitori de grad mai apropiat cu defunctul. Daca sunt intrunite conditiile reprezentarii si pentru mostenitorii din gradele urmatoare, mostenirea se va imparti in subtulpini. In urma acestui procedeu, daca un defunct are mai multi mostenitori care pot fi reprezentati, iar acestia la randul lor au numar inegal de descendenti, se va ajunge la situatia in care mostenitori de grad egal sa imparta mostenirea in parti inegale . Principiul impartirii in parti egale intre mostenitorii de acelasi grad se respecta si el, pe fond, intrucat tulpinile care se alcatuiesc , daca exista vocatia egalitatii, se formeaza in mod egal.

c. notiunea de reprezentare succesorala nu presupune, pentru a o face sa intervina,  existenta vointei unei persoane, nici a defunctului , nici a mostenitorilor. Reprezentarea succesorala se aplica in temeiul legii, art. 965 folosind expresia „in virtutea legii”.  Pe cale de consecinta, reprezentarea succesorala va interveni si isi va produce efectele ori de cate ori sunt indeplinite conditiile legale,  interventia producandu-se de drept  si imperativ, dincolo si in afara vointei celui care lasa mostenirea sau a celui care mosteneste. Putem spune deci  ca aplicarea reprezentarii are caracter imperativ  si intervine de drept, regulile sale neputand fi modificate prin vointa partilor. Singurul moment in care se va lua in considerare vointa succesibililor este cel al exprimarii dreptului lor de optiune, astfel incat cel care renunta la mostenire renunta implicit si la beneficiul reprezentarii, daca este cazul. In schimb, cel care accepta mostenirea nu va putea renunta la aplicarea reprezentarii  in situatia in care aceasta se impune.  Deasemenea, nu vom putea vorbi nici de o modificare prin vointa partilor a modului de impartire a mostenirii ca efect al reprezentarii, aceasta facandu-se in toate cazurile pe tulpini, dupa cum nu vom putea vorbi de vreo modificare prin vointa partilor a cazurilor in care se aplica reprezentarea.

2. Domeniul de aplicare si modul de operare al reprezentarii succesorale

a. Conform art 966 alin 1  NCC, coroborat cu prevederile art 975 alin 4 NCC si ale art 981 alin 2 NCC, reprezentarea succesorala se aplica in privinta clasei I a descendentilor si in privinta colateralilor privilegiati, ca si mostenitori apartinand clasei a doua. Astfel, vom putea vorbi de reprezentare in cazul descendentilor copiilor defunctului si al fratilor sau surorilor defunctului.  Regulile generale raman aplicabile, astfel incat nu va exista nici o diferenta dupa cum este vorba de rudenia fireasca sau de cea rezultata in urma adoptiei, dupa cum nu va exista nici o diferenta de aplicare a regulilor reprezentarii dupa cum este vorba de frati buni, de frati consangvini ori de frati uterini. Diferentierea in aceasta ultima situatie  va fi data doar de aplicarea impartirii pe linii care se va efectua in momentul in care se vor calcula tulpinile reprezentarii.

b.  In cadrul reprezentarii succesorale vom avea doua elemente : cel reprezentat, pe de o parte, si reprezentantul, pe de alta parte. Cu privire la ei se vor aplica deasemenea regulile generale stabilite de art 963 alin 2 NCC, astfel incat in privinta descendentilor reprezentarea se va aplica indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, iar in privinta colateralilor privilegiati  reprezentarea se va aplica  numai pana la gradul 4 inclusiv. Astfel, vom face urmatoarele aprecieri:

–  Reprezentatul  poate fi  orice descendent al defunctului, indiferent ca este mostenitor de gradul 1 sau de un alt grad, inferior. Daca sunt intrunite conditiile reprezentarii, orice mostenitor care face parte din clasa I a descendentilor poate avea calitatea de reprezentat, fara limita cu privire la gradul sau. In privinta colateralilor privilegiati, calitatea de reprezentat o pot avea fratii/surorile defunctului – mostenitori de gradul 2 – precum si nepotii de frate/sora – mostenitori de gradul 3. Dincolo de aceasta limita nu se va mai pune problema calitatii de reprezentat intrucat gradul urmator, al patrulea, va aprtine reprezentantului, iar el este limita maxima a vocatiei succesorale a colateralilor privilegiati

– Reprezentantul poate fi deasemenea orice descendent al defunctului, fara limita de grad.  In situatia colateralilor privilegiati, insa, vom fi limitati  de gradul al patrulea, astfel incat  reprezentant va putea fi numai stranepotul de frate/sora al defunctului.

c. mecanismul de operare al reprezentarii consta in aceea ca mostenitorul de grad mai indepartat, reprezentantul,  urca in drepturile autorului sau, reprezentatul, si culege partea de mostenire ce s-ar fi cuvenit acestuia. Reprezentantul va avea toate drepturile pe care le-a avut reprezentatul daca nu ar fi fost decedat sau nedemn de a mosteni . In lipsa institutiei reprezentarii, reprezentantul nu ar fi putut mosteni. Daca sunt, insa, indeplinite conditiile reprezentarii, acesta va primi partea de mostenire ce s-ar fi cuvenit reprezentatului, fara a putea schimba vreuna dintre regulile impuse de lege.

d. Conform art 966 alin 2 NCC, reprezentarea succesorala va opera ” in toate cazurile”, fara a se face vreo deosebire dupa cum reprezentantii sunt rude de acelasi grad sau de grade diferite cu defunctul. Aceasta inseamna ca va fi vorba de reprezentare succesorala atat in privinta mostenitorilor de gradul 1 cat si in privinta mostenitorilor apartinand gradelor urmatoare, sub rezerva de a  fi indeplinite  conditiile cerute de lege pentru a se putea aplica reprezentare.

Autor: DANIELA NEGRILA
Notar Public Coordonator
Birou Notarial Concordia


Reprezentarea succesorală (I) publicat: 2012-03-04T19:16:59+00:00, actualizat: 2017-01-03T09:08:53+00:00 by România Blog