PRESTAȚIA COMPENSATORIE LA DESFACEREA CĂSĂTORIEI
Este o prevedere cu caracter sancționator față de acela dintre soţi care se dovedește a fi vinovat de desfacerea căsătoriei și, concomitent, cu caracter de protecție a celuilalt soț.
Beneficiar al prestației compensatorii poate fi numai soțul reclamant în procesul de divorț și numai dacă divorțul se pronunță din vina exclusivă a soțului pârât.
Condiția principală în care se poate cere și acorda prestația compensatorie este ca durata căsătoriei să fi fost de cel puțin 20 de ani.
Cererea privind acordarea unei astfel de prestații se poate face numai odată cu cererea de desfacere a căsătoriei, reprezentând o posibilitate legală pe care o are soțul reclamant menită să compenseze un dezechilibru semnificativ ce s-ar produce în condițiile de viață ale acestuia odată cu pronunțarea divorțului.
Prestația compensatorie poate fi stabilită în bani – sub forma unei sume globale sau a unei rente viagere – ori în natură – sub forma uzufructului asupra unor bunuri mobile sau imobile proprietatea soțului pârât.
Renta poate consta într-o sumă determinată, plătibilă la anumite intervale de timp, și care se indexează trimestrial, de drept, în funcție de rata inflației, sau poate fi stabilită într-o cotă procentuală din venitul debitorului. Ea poate fi stabilită pentru toată durata vieții soțului beneficiar sau pentru un timp mai scurt, în funcție de hotărârea instanței.
Dacă prestația compensatorie îmbracă forma uzufructului asupra unor bunuri, durata acestuia poate fi deasemenea stabilită pentru toată durata vieții beneficiarului sau pentru o perioadă mai scurtă, tot prin decizia instanței de judecată.
Fiind o prevedere legală cu dublu scop, de sancțiune și de protecție, ea poate fi modificată la cererea oricăreia dintre părțile implicate, atunci când se modifică în mod semnificativ mijloacele debitorului (soțul obligat la plată, pârât în procesul de divorț) sau resursele creditorului (soțul beneficiar al prestației, reclamant în procesul de divorț).
Plata prestației compensatorii poate fi sau nu garantată, la cererea creditorului și în funcție de hotărârea instanței, printr-o garanție reală sau prin plata unei cauțiuni.
Prestația compensatorie, în oricare dintre formele sale, încetează în următoarele cazuri :
– Decesul oricăreia dintre părți
– Recăsătorirea soțului beneficiar
– Obținerea de către soțul beneficiar a unor resurse suficiente, de natură să-i asigure condiții de viață asemănătoare celor din timpul căsătoriei.
Autor: DANIELA NEGRILĂ
Notar Public Coordonator
Birou Notarial Concordia