Un strop de inteligenţă în plus, nu strică niciodată! Cum altfel ne putem perfecţiona, decât învăţând de la înaintaşii noştri…
Să medităm la maximele de mai jos, fiecare dintre ele, prin numai câteva cuvinte, transmiţând pentru cei ce îl pot vedea şi înţelege, adevărul despre oameni şi existenţa lor.
Maxime celebre (1)
Mai întâi instruieşte-te singur şi apoi primeşte învăţătură de la alţii.
(Goethe)
Oboseala şi lenea au aceleaşi simptome.
(Bissane de Soleil)
Un defect se observă mai uşor decât o calitate.
(Kusumadeva)
Totul vine la timp pentru cel ce ştie să aştepte.
(Joseph Villele)
Ceea ce avem de învăţat să facem, învăţăm făcând.
(Aristotel)
Nu lua viaţa în serios, oricum nu ieşi viu din ea.
(Elbert Hubbard)
Dacă aş avea două feţe, aş mai purta-o pe aceasta?
(Abraham Lincoln)
Ignoranţa este cel mai mare izvor de fericire.
(Giacomo Leopardi)
Mai bine să fii înşelat la preţ decât la marfă.
(Baltasar Gracian)
Dacă Columb ar fi avut o comisie de experţi, probabil că şi acum ar fi fost tot în port.
(Arthur Goldberg)
Suntem cu toţii în noroi, dar unii privim la stele.
(Oscar Wilde)
Fiecare învingător are cicatrici.
(Herbert Casson)
Fii stăpân pe tine însuţi şi vei stăpâni lumea.
(Dostoievski)
Nu pot învăţa pe nimeni nimic. Încerc doar să-i fac să gândească.
(Socrate)
Sunt un idealist. Nu ştiu unde merg, dar merg pe drumul meu.
(Carl Sandburg)