Despre asigurarea obligatorie şi facultativă a locuinţei

Asigurarea locuinţei a devenit în ultimii ani un act de responsabilitate şi punere la adăpost a valorilor imobiliare. Cei care au înţeles matur necesitatea acestei asigurări au acţionat încă din timp şi de bună voie, asigurându-şi casele şi apartamentele înaintea celorlalţi, chiar dacă vecinii şi prietenii bravau şi riscau totul fără asigurare. Multitudinea de inundaţii şi alunecări de teren din ultimii ani a dovedit însă că asigurarea locuinţei nu poate fi lăsată asolut la bunul plac al proprietarilor pentru că aceştia sunt cei care vor suferi în urma iresponsabilităţii lor.

Prin urmare, măsura luată de autorităţi a fost aducerea asigurării locuinţei la un caracter obligatoriu, astfel toţi cetăţenii fiind asiguraţi cel puţin în faţa calamităţilor naturale, indiferent dacă înţeleg sau nu riscul neasigurării locuinţei. Astfel a luat naştere Poliţa de Asigurare împotriva Dezastrelor naturale, cunoscută şi ca PAD, aceasta atestând încheierea unui contract de asigurare a locuinţei, în temeiul căruia un asigurator este obligat să plătească asiguratului despăgubirile pentru prejudiciile produse locuinţei ca urmare a producerii unor dezastre naturale precum: cutremure de pământ, alunecări de teren, inundaţii.

Poliţa PAD reprezintă totuşi o asigurare separată şi diferită de poliţa facultativă. Dacă prima poliţă este reglementată prin lege, deci obligatorie, şi acoperă doar cele trei riscuri majore: cutremure, inundaţii şi alunecări de teren, cu o valoare acoperită a despăgubirilor de maxim 20.000 de euro, poliţa facultativă ne permite asigurarea locuinţei la valoarea sa reală şi în plus poate acoperi întreaga plajă de riscuri ce pot surveni legat de locuinţa proprietate. Odată cu obligativitatea asigurării, cetăţenii şi-au dezvoltat percepţia riscului şi solicită de bună voie asigurări suplimentare, conştienţi fiind de multitudinea de pericole previzibile sau imprevizibile. Asigurările suplimentare măresc proporţional prima de asigurare, cu beneficiul măririi proporţionale şi a sumei asigurate. Există prin urmare mai multe nivele de garanţie ce diferă de exemplu în funcţie de numărul de camere din componenţa locuinţei, tipul şi valoarea bunurilor din interior etc.

Asigurarea-locuintei

Contractarea unui tip de asigurare de locuinţă trebuie să se facă în funcţie de realitatea înconjurătoare şi de nevoile proprietarului. Nu este un lucru simplu însă nici foarte dificil. Formula de calcul include parametri precum: anul construcţiei, structura de rezistenţă, tipul locuinţei, suprafaţa, numărul de camere, etajul, numărul de etaje al imobilului, ocuparea locuinţei, cesionarea în favoarea unei bănci etc. Urmează stabilirea sumelor şi riscurilor asumate, cum ar fi suma asigurată a locuinţei şi moneda dorită, precum şi sumele dorite pentru asigurarea altor riscuri cum ar fi: fenomene electrice, centrale termice, apă de conductă şi refulare, asigurarea conţinutului, răspunderea civilă pentru terţi, răspunderea chiriaşului pentru proprietar, alte clauze suplimentare (incendiu, explozie, furt prin efracţie, vandalism, inundaţie de la vecini, avarii accidentale produse la instalaţiile de gaze, climatizare etc).

Pentru simplitate, toate aceste date pot fi introduse într-un formular online existent pe site-ul de asigurari de locuinta iar după analiza datelor veţi primi o ofertă aproximativă. Va trebui să contactaţi mai apoi direct specialiştii în asigurări pentru că aceştia, în urma incidentelor neplăcute rezolvate de-a lungul timpului, au acumulat o experienţă vastă în asigurarea şi despăgubirea clienţilor şi vă pot îndruma corect şi convenabil către cea mai bună asigurare pentru locuinţa dumneavoastră.


Despre asigurarea obligatorie şi facultativă a locuinţei publicat: 2015-05-07T08:33:45+00:00, actualizat: 2017-01-03T09:08:49+00:00 by România Blog