SF: Întunericul ©
…mă întorc pe strada mea, măsor încet fiecare pas şi evit zonele îngheţate. Nu trebuie nicicum să produc vreun zgomot!
Blocurile din jur sunt învăluite în întuneric, iar în cartier domneşte o linişte de mormânt. Din blocuri nu a mai rămas decât betonul, cu găuri negre şi înfricoşătoare în locul ferestrelor. Totul este într-un întuneric dens în care pluteşte o ceaţă rece.
Ajung cu greu la blocul meu. Uşa de la intrare, ale cărei geamuri au fost demult înlocuite cu tablă, nu a mai fost utilizată de mult timp şi a rămas înţepenită, uşor crăpată. Abia mă strecor în interior.
În bloc este o linişte surdă. Se pare că nu mai e nimeni, dar nu pot risca nimic!
Ajung în faţa uşii şi o deschid cu încetinitorul. Nu pot risca nici să o încui măcar pentru că sunetul ar putea atrage atenţia!
Şoptesc ceva dar nu-mi răspunde nimeni. Oare unde o fi familia mea? Or putea să ajungă şi ei acasă? Aş vrea să ştie că sunt aici. Mă îngrozeşte însă gândul că poate nu-i voi mai vedea niciodată.
Intru în bucătărie. Linişte, întuneric şi praf. Doar câteva contururi se văd ici-colo. Masa este la locul ei iar frigiderul este ruginit. Nu are rost să mă gândesc măcar să-l deschid…
Păşesc tiptil până la baie. Întuneric. Totul acoperit cu un mucegai umed cauzat de geamul lipsă. Despre apă nici nu poate fi vorba în bloc. Cândva baia era un mic buncăr, acceptabil, dar acum…
Balcoanele nu pot fi folosite iar uşile lor nici atât. Geamurile sunt toate sparte şi orice mic scârţâit poate semnala prezenţa unui om în bloc. Atât rămânerea cât şi ieşirea ar fi moarte sigură.
Doar la dormitor a rămas geamul, murdar dar oarecum intact. Prin beznă se întrevede totuşi patul, cu o pernă uscată şi o pătură descusută pe alocuri.
Mă întind uşor în pat, evitând orice comprimare a vreunui arc, şi mă abţin cu greu să nu tuşesc din cauza prafului ridicat. Stau câteva clipe şi privesc în gol, prin întunericul acesta blestemat.
Nu pot înţelege cum a fost posibil să se ajungă la acest dezastru. Închid ochii şi mă gândesc dacă mai pot face ceva în această situaţie…
Şansele sunt sumbre, perspectiva este întunecată, totul este întuneric, iar în minte nu îmi vin decât gânduri negre…
Citeşte şi alte Povestiri SF