Reprezentarea succesorală (III)

Efectele reprezentarii succesorale

Reglementarea efectelor reprezentarii succesorale este data de art 968 NCC. Din analiza textului, rezulta ca principalul efect al reprezentarii succesorale consta in impartirea mostenirii pe tulpini. Astfel, atunci cand la mostenirea unui defunct intervine reprezentarea, patrimoniul  nu se va mai imparti  in functie de numarul mostenitorilor care vin impreuna si efectiv la mostenire, ci in functie de numarul tulpinilor existente . Aliniatul 2 al art 968 defineste notiunea de „tulpina” dupa cum este vorba despre mostenitori apartinand clasei I sau clasei a II a .

– Atunci cand este vorba despre descendenti, tulpina este data de „descendentul de gradul 1 care culege mostenirea sau care este reprezentat la mostenire „ . Asadar, numarul tulpinilor va fi determinat de  numarul descendentilor de gradul 1, indiferent ca acestia vin la mostenire in nume propriu sau  au calitatea de reprezentati.

– Atunci cand este vorba despre colaterali privilegiati, tulpina este data de „colateralul privilegiat de gradul al doilea care  culege mostenirea sau este reprezentat la mostenire „. Prin urmare, numarul tulpinilor va fi reprezentat de numarul colateralilor de gredul al doilea, indiferent daca vin la mostenire in nume propriu sau au calitatea de reprezentati.

Este  necesar sa facem o discutie separata asupra felului in care se vor calcula tulpinile  in cazul  fratilor buni, a fratilor uterini si a celor consangvini. Conform art. 981  NCC, in cazul in care fratii nu sunt frati buni, mostenirea se va imparti pe linii, una materna si  una paterna. Acest lucru se va face si in ipoteza  in care trebuie sa calculam tulpinile in cazul unei reprezentari in care sunt implicati frati de diferite categorii. Calculul si impartirea pe linii va fi practic prima operatiune pe care o vom face. Apoi vom calcula partile cuvenite fiecarui colateral privilegiat, dupa cum acesta este frate bun , frate uterin sau consangvin cu defunctul .  Rezultatul astfel obtinut, in urma celor doua operatii consecutive, va reprezenta practic tulpina fiecarui mostenitor. Deci, impartirea mostenirii pe tulpini, in acest caz, nu se va face in functie de numarul colateralilor privilegiati care vin la mostenire ci in functie de partea cuvenita fiecaruia dupa  impartirea pe linii a mostenirii.

De exemplu, defunctul A are doi frati buni, B si C, un frate uterin, D, si trei frati consangvini, E, F si G. Prima etapa va consta in impartirea mostenirii pe linii, cea materna si cea paterna. Pe linia materna vor veni la mostenire fratii buni si cel uterin , respectiv B, C si D, astfel incat aceasta se va imparti in trei parti  egale; pe aceasta linie, deci, fratii buni  B si C vor primi fiecare 1/2×1/3=1/6 din mostenire, iar fratele uterin va primi si el 1/6 din mostenire. Pe linia paterna vor veni la mostenire  fratii buni si fratii consangvini, B,C, E, F si G, astfel incat aceasta se va imparti in 5 parti egale; pe aceasta linie, fratii buni vor primi fiecare 1/2×1/5=1/10, iar fratii consangvini vor primi si ei cate 1/10 din mostenire. In final, se va calcula partea fiecarui frate. Astfel, fratii buni vor avea 1/6 ( de pe linia materna ) + 1/10 ( de pe linia paterna = 8/30 fiecare. Fratele uterin va primi numai partea ce I se cuvine pe linia materna, adica 1/6=5/30. Fratii consangvini vor primi deasemenea numai partile care li se cuvin pe linia paterna, adica 1/10=3/30 fiecare. Observam ca, in aceasta situatie, tulpinile vor fi diferite, fratii buni avand dreptul la cate 8/30 fiecare, fratele matern avand dreptul la 5/30 iar fratii paterni la cate 3/30 fiecare. Deci, tulpina, s-a calculat in aceasta situatie  avand in vedere regula cu caracter genaral a impertirii pe linii prevazuta de art 981 NCC.

– Alin 3 al art 968 NCC stabileste regula subsidiara a impartirii mostenirii pe tulpini, stipuland faptul ca , in cazul in care o tulpina a produs mai multe ramuri si este necesar sa efectuam si alte impartiri in cadrul unei subdiviziuni, impartirea se va efectua tot pe tulpini, pana la mostenitorii de ultim grad, care vor imparti patrimoniul succesoral intre ei in mod egal .

De exemplu, defunctul A a avut doi descendenti, B si C, dintre care unul, B, este predecedat, avand la randul sau trei descendenti, b1, b2 si b3; dintre acestia, b1 si b2  sunt si ei predecedati, avand fiecare cate doi descendenti, c1 si c2  si, respectiv, c3 si c4. Se va face o prima impartire a mostenirii pe tulpini, corespunzatoare celor doi descendenti de gradul 1, B si C.  Mostenitorul aflat in viata, C, isi va primi partea sa, respectiv 1/2 din mostenire. Partea celui predecedat, B, care a constituit initial o tulpina, se va imparti la randul ei in trei tulpini egale, corespunzatoare celor trei descendenti ai lui B. Nepotul de fiu aflat in viata, b3 isi va primi partea sa, respectiv 1/3×1/2=1/6. Tulpinile corespunzatoare nepotilor de fiu predecedati la randul lor se vor imparti si ele in cate doua ramuri, corespunzatoare descendentilor aflati in voata, care vor primi fiecare 1/2×1/6=1/12

Efectul particular al reprezentarii succesorale

Este vorba de o reglementare nou introdusa de codul civil actual, ca urmare a includerii nedemnului in categoria persoanelor care pot fi reprezentate, avand drept scop restabilirea unui echilibru intre copiii nedemnului.

Sediul materiei este dat de art 969 NCC.

In analiza acestui efect special al reprezentarii, vom face mai multe observatii :

– acest efect se aplica numai in cazul reprezentarii nedemnului, nu si in cazul celui care are calitatea de reprezentat ca urmare a faptului ca era decedat la data deschiderii mostenirii .

– nu este vorba de un efect direct asupra mostenirii ce se dezbate si de la care a fost exclus nedemnul, ci de un efect indirect, asupra mostenirii acestuia din urma . Prin urmare, aplicarea prevederilor art 969 se va face nu in momentul dezbaterii mostenirii de la care a fost exclus nedemnul, si la impartirea careia au participat mostenitorii nedemnului, venind prin reprezentare, ci abia in momentul decesului nedemnului reprezentat.

– Aplicarea prevederilor art. 969 NCC se limiteaza numai la cazul in care nedemnul ce a fost reprezentat la mostenire are doua categorii de descendenti : pe de o parte, copii  conceputi inainte de deschiderea mostenirii de la care nedemnul a fost exclus si care au venit la mostenire prin reprezentare si, pe de alta parte, copii conceputi dupa deschiderea mostenirii de la care nedemnul a fost exclus si care  nu au venit la mostenire prin reprezentare, neavand in acel  moment capacitate succesorala .

– Rolul prevederii legale este de a instaura un echilibru intre toti descendentii nedemnului, iar mecanismul pe care il foloseste legea este cel al raportului .

– Se instituie in acest fel un caz special de raport, numai pentru situatia in care vin la mostenire descendenti din cele doua categorii sus-mentionate, nu si pentru cazul in care  copii ai nedemnului conceputi anterior deschiderii mostenirii de la care nedemnul a fost exclus ar veni in concurs cu sotul supravietuitor al nedemnului, chiar daca respectiva casatorie s-a incheiat ulterior deschiderii mostenirii de la care a fost exclus nedemnul. Deci, de prevederile art 969 NCC nu se vor putea prevala decat copiii conceputi ulterior deschiderii mostenirii de la care a fost exclus nedemnul, nu si sotul supravietuitor al acestuia. Problema raportului dintre sotul supravietuitor si descendentii nedemnului se va rezolva potrivit dreptului comun. Prin urmare, acest tip special de raport se va datora numai de catre descendentii defunctului conceputi anterior deschiderii mostenirii de la care a fost inlaturat nedemnul atunci cand ei vin la mostenirea nedemnului in concurs, impreuna si efectiv cu descendenti ai nedemnului conceputi ulterior deschiderii mostenirii de la care a fost inlaturat nedemnul .  Daca  una dintre aceste categorii de descendenti nu exista, nu pot sau nu doresc sa vina la mostenirea nedemnului, raportul datorat in conditiile art 969 NCC  nu se va efectua.

– Asa cum spuneam anterior, rolul acestei prevederi legale este de a nu prejudicia copiii conceputi ulterior deschiderii mostenirii de la care a fost inlaturat nedemnul, sanctionandu-I practic pentru doua motive ce nu le sunt imputabile : pe de o parte fapta autorului lor care a atras nedemnitatea  si pe de alta parte faptul ca nu erau conceputi la momentul la care s-a deschis mostenirea. Premisa este urmatoarea: daca nu ar fi fost nedemn, acesta ar fi cules mostenirea , iar ea  s-ar fi cuvenit descendentilor sai la deces si , daca ar fi fost conceputi la data deschiderii mostenirii de la care a fost inlaturat nedemnul ar fi putut si ei sa vina la acea mostenire prin reprezentare.

– Partea de mostenire culeasa de catre reprezentanti ca efect al reprezentarii capata , in masura aplicarii prevederilor art 969 NCC, caracterul unei donatii  si se va raporta intocmai ca si aceasta .

– Raportul  efectuat in temeiul prevederilor art 969 NCC are caracter legal , obligatoriu, nedemnul  neavand posibilitatea sa-i scuteasca de raport pe cei care il datoreaza. Astfel, acest tip de raport va interveni obligatoriu, prin simplul fapt al existentei  ca si mostenitori ai nedemnului a celor doua categorii de descendenti. Acceptarea mostenirii de catre respectivii descendenti va determina obligatoriu si datorarea raportului . Renuntarea la raportul prevazut de art 969 NCC nu se va putea face de catre descendentul care a acceptat mostenirea nedemnului, separat  sau independent de aceasta acceptare. Afirmam asadar ca raportul prevazut de art 969  nu poate face obiect al renuntarii ca si raportul donatiilor, in temeiul prevederilor art 1152 alin 2 NCC

– Raportul datorat ca efect special al reprezentarii seva efectua numai in limita activului net al mostenirii pe care reprezentantul a cules-o prin reprezentare. Astfel, prin aplicarea prevederilor ultimei teze a art 969 NCC, vom calcula valoarea raportului numai in limita si numai daca valoarea activului mostenit depaseste valoarea pasivului suportat de catre reprezentant ca urmare a reprezentarii .

– Dreptul de a cere raportul il vor avea atat descendentii nedemnului conceputi dupa deschiderea mostenirii de la care a fost inlaturat nedemnul, pe cale principala, cat si creditorii lor, prin actiunea oblica.

– Ca si in cazul raportului de drept comun, raportul special prevazut de art 969 NCC se va face prin echivalent, putand fi facut in natura numai daca la data cererii de raport descendentul obligat era inca propiretarul bunului si nu l-s grevat cu o sarcina reala sau nu l-a dat in locatiune pe o perioada mai mare de trei ani, aplicandu-se astfel prevederile art 1151 alin 2 NCC.

– Vor fi deasemenea aplicabile formele de realizare a raportului prevazute de art 1151 alin  3-6, acesta putandu-se realiza  prin preluare, prin imputatie sau  in bani.  Evaluarea bunurilor supuse raportului se va face tinandu-se cont de prevederile art 1153 NCC.

Autor: DANIELA NEGRILA
Notar Public Coordonator
Birou Notarial Concordia

Reprezentarea succesorală (III) publicat: 2012-04-10T21:47:10+00:00, actualizat: 2017-01-03T09:08:53+00:00 by România Blog