Reprezentarea succesorală (II)

Conditiile aplicarii reprezentarii  succesorale 

Distingem doua categorii de conditii:
cu privire la cel reprezentat si cu privire la reprezentant .

a. Conditiile  cu privire la reprezentat pot fi stabilite analizand prevederile art. 965 NCC si ale art 967 alin 1 NCC. Astfel, pentru a putea opera reprezentarea, este necesar ca cel reprezentat sa fie decedat la data deschiderii mostenirii sau nedemn de a mosteni. In legatura cu nedemnul, legea face o precizare clara: chiar „aflat in viata la data deschiderii mostenirii”. Discutam aici despre cele doua conditi ale reprezentarii : locul celui reprezentat sa fie vacant si sa fie util .  Prin reglementarea actuala, se extinde practic notiunea de „loc vacant” in lantul mostenitorilor, cuprinzandu-se in ea atat succesibilul decedat cat si cel nedemn. Notiunea de „loc util” in lantul mostenitorilor este restransa prin includerea nedemnului in categoria persoanelor apte a fi reprezentate, ramanand a fi discutata numai prin prisma  exheredarii . Vom analiza in cele ce urmeaza, in amanunt,  conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca reprezentatul:

  • Este necesar ca cel reprezentat sa fie decedat la data deschiderii mostenirii. Textul art  967 alin 1 vorbeste despre „persoana lipsita de capacitatea de a mosteni”, referindu-se practic la inexistenta sa fizica, la faptul ca era decedata in momentul deschiderii mostenirii. Nu are importanta daca reprezentatul a fost predecedat  sau codecedat in raport cu defunctul a carui mostenire se dezbate. Prin urmare, persoana care a decedat in imprejurari de natura a face imposibila stabilirea momentului decesului ca fiind anterior sau ulterior in raport de defunct ( codecedatii )  va putea fi reprezentata la impartirea mostenirii de catre descendentii sai, daca sunt indeplinite toate conditiile reprezentarii .  Nu va putea fi reprezentat cel care era disparut la data deschiderii mostenirii, intrucat pana la obtinerea unei hotarari de declarare a decesului disparutul este considerat ca exista. Nu va putea avea calitatea de reprezentat cel care este in viata la momentul deschiderii mostenirii, nici chiar daca a renuntat la mostenire sau a fost dezmostenit de defunct. Regulile reprezentarii succesorale se aplica numai persoanelor decedate ,  reprezentarea operand prin trecerea din grad in grad , prin toate gradele intermediare, pana la cel mai apropiat cu defunctul
  • Cea de a doua ipoteza care face aplicabila reprezentarea este a nedemnului, chiar aflat in viata la momentul deschiderii mostenirii. Am aratat care este justificarea includerii nedemnului in categoria persoanelor care pot fi reprezentate. Prin urmare, pentru a nu aplica o sanctiune nemeritata descendentilor nedemnului si pentru a nu-i face raspunzatori de faptele autorului lor, codul civil stabileste ca nedemnul  poate fi reprezentat. Nu conteaza daca este vorba de nedemnitatea de drept sau judiciara. Odata constatata sau declarata nedemnitatea, va fi posibila interventia reprezentarii in persoana descendentilor nedemnului. Nu va conta deasemenea daca nedemnul este in viata sau decedat la data deschiderii mostenirii, el urmand a fi reprezentat in orice situatie, indiferent de temeiul pe care-l vom considera aplicabil reprezentarii. In cazul nedemnului, reprezentarea va opera chiar si daca nedemnul a renuntat la mostenirea defunctului intrucat temeiul reprezentarii este nedemnitatea  iar nu lipsa capacitatii de a mosteni ca in cazul persoanei decedate Ori, in aceasta situatie specificatia din lege este clara : nedemnul poate fi reprezentat chiar daca se afla in viata la data deschiderii mostenirii .  Mai trebuie sa spunem si faptul ca , pentru a opera reprezentarea nedemnului, este necesar ca acesta sa nu fi fost iertat de catre defunct intr-una din formele prevazute de lege, intrucat in acest fel sunt inlaturate efectele nedemnitati, inclusiv posibilitatea reprezentarii. In aceasta situatie, nedemnul va  mosteni in nume propriu, ca si cum nu ar fi existat cauza de nedemnitate, iar renuntarea lui la mostenire va fi apreciata functie de situatie concreta, fara a o mai lega intr-un fel de institutia reprezentarii.
  • O discutie speciala se impune in cazul reprezentatului exheredat de catre defunct. Daca mostenitorul care poate avea calitatea de reprezentat intrucat este decedat sau nedemn fata de defunct a fost dezmostenit de catre acesta, stabilirea situatiei sale in concreta se  va face functie de categoria de mostenitori din care face parte. Astfe, daca reprezentatul este descendent, deci mostenitor rezervatar, in virtutea dreptului sau la rezerva si a faptului ca , in ceea ce-l priveste, dezmostenirea nu poate fi totala, el va putea avea calitatea de reprezentat si va putea determina interventia reprezentarii in persoana descendentilor sai. Prin urmare, calitatea de rezervatar se transforma in aceasta situatie intr-o parghie care determina interventia reprezentarii, urmand a influenta si  cota ce va reveni reprezentantului, intrucat acesta nu este apt de a primi decat ceea ce si ascendentul sau, reprezentatul, ar fi putut primi .  Daca, insa, reprezentatul este un colateral privilegiat, dezmostenirea dispusa de defunct  va opera in totalitate si va determina imposibilitatea  functionarii reprezentarii succesorale. In acest caz lipsa calitatii de rezervatar determina inoperabilitatea reprezentarii, colateralul privilegiat nedispunand de beneficiul legal al rezervei care sa-i asigure calea catre beneficiul reprezentarii.

b. Conditiile cu privire la reprezentant sunt cuprinse in continutul art 967 alin 2 si 3 NCC. Astfel, pentru a putea veni prin reprezentare la mostenirea unui defunct,  „reprezentantul trebuie sa indeplineasca toate conditiile generale pentru a-l mosteni pe acesta” . Prin urmare, vom analiza capacitatea , vocatia si demnitarea ori nedemnitatea reprezentantului , dupa cum urmeaza :

  • Reprezentantul trebuie sa aiba capacitate succesorala proprie. Intelegem prin aceasta in principal faptul ca el trebuie „sa existe ” la data deschiderii mostenirii. Asadar, va putea veni la mostenire prin reprezentare orice persoana fizica nascuta  si care nu era decedata la data decesului autorului mostenirii, inclusiv copilul conceput – cu conditia ca el sa se nasca viu .  In privinta codecedatilor, insa , trebuie sa spunem ca in aceasta situatie nu exista capacitatea de a mosteni, de a avea calitatea de reprezentant,  codecedatul neputand fi considerat ca exista  la data deschiderii mostenirii. Din acest punct de vedere, reprezentantul are alta situatie decat reprezentatul. Pentru acesta din urma se admite sa fie reprezentat chiar daca era codecedat cu defunctul, in timp ce pentru reprezentant  nu se admite reprezentarea daca a murit fara a se putea stabili cu exactitate momentul decesului in raport de autorul mostenirii .
  • Reprezentantul trebuie sa aiba vocatie succesorala proprie , intrucat o persoana care nu ar putea mosteni in nume propriu nu poate mosteni nici prin reprezentare. Astfel, atunci cand este vorba despre reprezentarea in cazul descendentilor, reprezentantii vor putea mosteni indiferent de gradul de rudenie cu defunctul. In cazul reprezentarii colateralilor privilegiati, reprezentantul va putea mosteni numai pana la gradul 4 inclusiv. Nu se va interpreta norma legala in sensul ca gradul 4 se refera la cel reprezentat, asa incat reprezentantul sa poata mosteni chiar daca este succesor de gradul 5 . Reprezentarea, ca si conditie privind pe reprezentat, se va opri la gradul 3, astfel incat ultimul grad in care sa se poata culege mostenirea de catre reprezentant sa fie gradul 4.
  • Reprezentantul sa nu fi renuntat la mostenirea defunctului a carui mostenire este in discutie . In cazul in care reprezentantul a renuntat la mostenirea defunctului in cauza, el a renuntat practic la beneficul legal al reprezentarii si nu va mai putea culege acea mostenire. Precizam ca renuntarea reprezentantului nu determina chemarea la mostenire pe temeiul reprezentarii,  a celor care ii urmeaza in grad, intrucat persoana aflata in viata si care a renuntat la o mostenire nu poate fi reprezentata. Nu excludem , insa, posibilitatea chemarii la mostenire a rudelor din gradele urmatoare, aceasta facandu-se insa in nume propriu  iar  nu in temeiul reprezentarii.
  • Reprezentantul sa nu fi fost dezmostenit de catre defunct. Ipoteza exheredarii se va trata deasemenea dupa cum reprezentantul este mostenitor din clasa descendentilor sau din clasa colateralilor privilegiati. Daca reprezentantul este un descendent, dezmostenirea dispusa de catre defunct nu va putea opera decat in limita cotitatii disponibile , descendentul reprezentant urmand a culege partea de mostenire care reprezinta rezerva sa succesorala . Daca reprezentantul este  colateral privilegiat, dezmostenirea va fi eficienta integral, nepotul sau stranepotul de frate/sora nemaiputand culege mostenirea in virtutea reprezentarii.
  • Reprezentantul sa nu fie nedemn de a mosteni. Deci, existenta nedemnitatii  poate fi temei al reprezentarii numai in privinta celui reprezentat, intrucat nu este firesc ca sanctiunile  care intervin  sa fie extinse si asupra mostenitorilor nedemnului. Daca insusi reprezentantul este nedemn, atunci sanctiunea este a lui proprie si determina imposibilitatea lui de a culege mostenirea. Aceasta nu va insemna insa ca nedemnitatea reprezentantului nu va putea constitui temei al interventiei reprezentarii pentru descendentii sai. Mai trebuie deasemenea ca reprezentantul nedemn sa nu fi fost iertat de catre autorul mostenirii; in cazul in care exista o declaratie sau a un testament prin care defunctul  dispune inlaturarea efectelor nedemnitatii reprezentantului, acesta va veni la mostenire beneficiind de reprezentare.
  • Toate conditiile pentru ca reprezentantul sa vina la mostenirea unui defunct se apreciaza in raport de acest defunct, iar nu in raport de reprezentat. Astfel, conform prevederilor art 967 alin 3, nu va avea nici o relevanta daca reprezentantul renuntat la mostenirea celui pe care il reprezinta, nici daca a fost dezmostenit de el si nici daca este nedemn fata de reprezentat.

Autor: DANIELA NEGRILA
Notar Public Coordonator
Birou Notarial Concordia

Reprezentarea succesorală (II) publicat: 2012-03-20T12:24:22+00:00, actualizat: 2017-01-03T09:08:53+00:00 by România Blog